Conform Manualului Stimei de Sine ( Dr. Glenn R. Schiraldi, 2019), aceasta poate fi definită ca fiind o părere realistă şi apreciativă asupra propriei persoane. Aceasta se află la jumatatea distanţei dintre ruşine şi orgoliu. Oamenii cu stima de sine nu cred despre ei nici că sunt superiori altor persoanei nici că le sunt inferiori altora.
Pe de altă parte, stima de sine este sora încrederii in sine, deşi acestea sunt uneori confundate. Diferenţa dintre cele două, constă în faptul că încrederea în sine ne permite să luăm decizii, să acţionăm, să schimbăm, să comunicăm şi chiar să ne afirmăm mai usor. Pe de altă parte stima de sine este valoarea pe care ne-o acordăm într-un mod conştient sau inconştient.ea având la bază stima de sine pentru fiecare domeniu al vieţii: cel familial, şcolar, prietenesc, competitiv şi în fiecare grup din care facem parte. Stima de sine este o nevoie fundamentală a omului, care funcţionează ca o balanţa la polul opus cu nevoia de control, deoarece stima este recunoscută de cei care ne sunt superiori (părinţi, profesori, antrenor de sport, superiorul de la locul de muncă).
Stima de sine înseamnă şi părerea pe care o avem despre noi, şi cum ne simţim cu această părere, mai mult, ce facem cu viaţa noastră având această părere. Având înţeles doar în relaţiile sociale, este importantă judecata despre noi şi despre noi sub privirile celorlalţi.
Pentru ce este utilă stima de sine? În primul rând, pentru a lua decizii mai usor şi pentru a ni le asuma mai usor, inclusiv pe cele mai putin bune. Este dovedit faptul că ne asumăm mai uşor eşecurile, dacă stima de sine este ridicată. In plus, stima de sine ne ajută să acţionăm mai repede şi să muncim mai bine. Aceasta facilitează reuşita în toate domeniile vieţii. Permite rezistenţa în faţa eşecurilor şi depăşirea obstacolelor. Ne ajută să comunicăm mai bine, lipsa stimei de sine împiedicând afirmarea, confruntarea, negocierea şi toate elementele procesului de comunicare. Stima de sine înlesneşte fericirea şi este un puternic antidot împotriva stărilor depresive.
Câteva exemple de dezavantaje ale imaginii de sine negative: este dureroasă, duce la dezvoltarea unor simptome psihosomatice, creează un cerc vicios, stima de sine scazută fiind automat corelată cu felul negativ în care suntem percepuţi de ceilalti, ceea ce confirmă părarea proastă despre sine. Chiar dacă pare greu de crezut, există şi niste “avantaje” ale stimei de sine scazute: ne poate duce în situaţia în care nu mai avem aşteptări de la noi, putem fi leneşi, uneori avem parte de mai multă atenţie şi chiar milă.
Câteva răspunsuri la întrebarea: ce schimbări pozitive ar apărea, dacă mi-ar creşte stima de sine? Stima de sine ar estompa senzaţiile de frică, ne-ar face să fim mai fericiţi, ne-ar aduce mai multă bucurie şi satisfactie personală, ne-am simţi mai confortabil cu părţile noastre mai puţin şlefuite. În plus, relaţiile pe care le-am avea ar fi mai fericite, ne-am simţi mai confortabil atunci când ne exprimăm sentimentele, iar egoismul ar avea un nivel mult mai scazut. Chiar şi grijile ar fi mai puţine, deciziile luate ar fi mai bune şi cei din jur ne-ar respecta mai mult.
Stima de sine înseamnă capacitatea noastră de a spune ce gândim, de a face ce ne dorim să facem, de a şti când să renunţăm, fără să ne fie rusine. Înseamnă să nu ne lasam păcăliţi de modă şi publicitate, să râdem când suntem luaţi peste picior, să putem supravieţui eşecurilor. Dacă avem stima de sine crescută, o să putem spune “nu” ,“stop”, “nu ştiu”, “mi-e teamă”. Dacă ne acordăm dreptul de a fi fericiţi, dacă ne urmăm calea, chiar dacă suntem singuri, dacă cerem ajutor fără să ne simţim inferiori, dacă nu ne e teama de viitor, înseamnă ca avem o stimă de sine crescută. Tot stima de sine ne ajută să progresăm, ne ajută să ne acceptăm aşa cum suntem, şi ne ajută să ne simţim în regulă cu rănile noastre din trecut.
Raluca Aura Ghiţă
